Galbenele si arnica plantele pentru frumusetea tenului

galbeneleGalbenelele sunt utilizate in medicina naturista din timpuri stravechi fiind folosite toate componentele acestei plante, insa cele care contin cea mai mare putere terapeutica sunt florile acesteia. Pentru uz intern, preparatele din flori de galbenele se recomanda in caz de gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistita, icter infectios, ulceratii canceroase, inflamatii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree. Pentru uz extern, infuzia de galbenele, un dezinfectant de nepretuit, fara egal, se prepara din trei-patru lingurite de floare la o cana de apa clocotita. Cu infuzia de galbenele se pot spala ranile sangerande sau cu puroi, ochii obositi sau bolnavi de conjunctivita ori blefarita, se pot face spalaturi bucale in caz de abcese sau extractii. Galbenelele se mai recomanda in caz de leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degeraturi, rani purulente, cancer al pielii, leziuni ulceroase ale sanilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoza. Galbenelele cresc capacitatea de lupta a organismului impotriva infectiilor, avand actiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene si antifungice. Se folosesc ca adjuvant in toate infectiile sau tratamentele care scad imunitatea, cum ar fi citostaticele sau la administrarea antibioticelor. Sunt recomandate in tulburarile menstruale de orice fel, facand parte din plantele destinate sanatatii aparatlui genital feminin. Combat anemia. Sunt folosite in cosmetica pentru mentinerea tineretii si frumusetii tenului, reducerea ridurilor si tratarea petelor maronii.

Arnica montana, pe numele sau stiintific, denumita popular si podbal de munte, carul-padurilor, creste la peste o mie de metri altitudine. Datorita efectelor sale calmante si antiinflamatorii,  este cunoscuta de sute de ani, fiind folosita ca planta medicinala inca din secolul al VI-lea, dupa cum mentioneaza documentele.

Pentru uz intern folositi árnica astfel: florile – pneumopatii, bronsite, tuse convulsiva, cistite, pielonefrite, retentie urinara, hemoragii uterine –  tinctura, laringite – sub forma de gargara, greata, boli ale sistemului nervos, astenie, arterioscreloza, miocardita, boli reumatismale, parazitoza, tabagism, dizenterie. Utilizarea interna trebuie sa faca precaut si doar la recomandarea medicului intrucat poate cauza iritabilitate gastrointestinala dar si hipertensiune arteriala.

Pentru uz extern arnica este un tratament eficient si rapid pentru ranile si bolile pielii, indiferent de natura lor (negi, eczeme, furunculoza, escare, cicatrice inestetice, echimoze, cancer de piele etc.). In aceste afectiuni, planta se foloseste sub forma de comprese externe cu ceai sau frictiuni cu ulei sau unguent. Fiind o planta toxica ea are si contraindicatii. Se recomanda utilizarea plantei doar la recomandare medicala, intrucat consumul de arnica montana poate cauza iritatii, varsaturi, gastroenterite, ameteala, palpitatii, hipertensiune sau chiar paralizia centrilor nervosi.. Planta nu se administreaza femeilor insarcinate sau celor care alapteaza. Copiii nu au voie sa foloseasca aceasta planta. Simptomele intoxicatiei cu arnica: stari de ameteala, probleme de echilibru, dificultate in miscari, tremuraturi ale ­membrelor, deranjamente respiratorii si digestive.